Itzic isi castiga si el painea cu vioara. Cu timpul,a observat cu groaza, ca de cate ori ataca Paganini, i se (pardon) scula. Disperat,se duce la Sloim.
-Sa vezi, Sloimala, asa si-asa, uneori mi se intampla pe scena si mi-e rusine, ca vede lumea.
-Ia canta, zice Sloim.
Itzic trage cateva acorduri; o pateste si Sloim.
-Mai sa fie ,hai sa-l intrebam pe rabi!
-Rabi,uite ce se intampla..etc.
-Ia canta,Itzic!
Canta Itzic, toti observa nefericitul efect. Sta rabi, sta si mediteaza adanc. Dupa un timp,zice;
-Itzic, tata, nu-mi dau seama, dar cred c-ar putea fi asa; Ori noi avem niste sule melomane, ori tu canti ca o p**da!