În faţa Băncii Naţionale un vânzător de ziare se înâlneşte cu un amic , care îl roagă să-i împrumute 10 lei.
— Îmi pare rău, nu pot. Am un acord cu banca.
— Ce acord poţi avea tu, un pîrlit de vânzător de ziare, cu Banca Naţională?
— Păi, uite cum stă treaba. Ne-am înţeles ca eu să nu fac operaţiuni bancare,iar ei să nu vândă ziare.
Un proaspăt soţ se adresează tinerei sale soţii:
– Draga mea, cu regret, trebuie să-ţi spun că viaţa de familie, pe lângă deliciil ei, impune şi unele obligaţii reciproce. Bunăoară, chiar de mâine, va trebui ca zilnic să
pregăteşti micul dejun, prânzul şi cina.
– Da iubitule, dar şi tu, tot de mâine,va trebui să mănânci ce gătesc eu.
– Ea- Mi-ai promis că de ziua mea mă duci să-mi arăţi nişte blănuri grozave.
El :- N-am uitat. Hai, îmbracă-te repede, să prindem deschis la Grădina Zoologică.
Un ziarist este aspru mustrat de catre seful sau, din cauza unei fraze din editorialul sau ,in care afirma ca”… 75 % la suta din parlamentarii Romaniei sunt excroci “. Somat sa retracteze cele afirmate, jurnalistul publica a doua zi urmatoarea erata : O gresala tipografica a lasat sa se inteleahga ca multi dintre politicienii nostri sunt excroci. Fac rectificarea cuvenita : ” 25% din parlamentarii Romaniei sunt cinstiti ”
Într-o expoziţie de pictură, este prezentată o ramă goală cu eticheta:” Vaci la păşune”
Un vizitator întreabă:
– Unde-i păşunea?
Pictorul:
– Au mâncat-o vacile.
– Şi vacile unde-s?
-Vacile?! Păi, dacă numaiera păşune, s-au cărat.
– Ce mai faci?
– Nu prea grozav!
– Cum aşa?
– Păi, în aprilie am avut un accident cu maşina, în mai a divorţat fiică-mea, în iunie mi-a murit soţul. Dar ce e mai groaznic e că săptămâna viitoare aştept zugravii.
D-ale bănăţenilor.
– ” Doamne nu-mi da mie rău, că nici eu n-am făcut bine la nime”
— Aţi fost testat vreodată de către detectorul de minciuni.
— O, desigur, de câteva mii de ori.
— Cum aşa?
— Simplu. Sunt căsătorit cu el de zece ani.
— La plecare groparul spune nefericitei văduve ” mai poftiţi pe la noi”.
— Liniştea în căsnicie e ca torpila care nu a dat încă de vapor.
— Dacă ar fi existat două Eve, Adam ar fi pierdut şi pământul.
— Degeaba te scoli de dimineaţă dacă nu te dai jos din pat.
— Bănuiesc că divorţul a fost inventat înaintea căsătoriei. Altminteri cine ar fi avut curajul să se însoare?
— Ştii, amun mare noroc la femei.
— Ce vrei să spui?
— Nici una au vrea să se mărite cu mine.
— Prietene, îi spune psihiatrul pacientului său, după doi ani de tratament, în sfârşit, eşti vindecat. Nu te mai crezi Napoleon.
— Mulţumesc, doctore, vă sunt foarte recunoscător. Alerg să-i telefonez Iosefinei, să se bucure şi ea.
— Ia spune, câţi ani ai stat la instituţia de la care vii ?- întreabă directorul pe un tip, venit să se angaleze
— Ar fi trebuit să stau zece, dar am stat numai 4.
— Şi de ce ai plecat de acolo?
— Ce era să fac dacă a fost o amnistie?
EA şi EL la mare. Ea în apa, El pe nisip.
— Costică, hai mă, intră şi tu.
— Puşchea pe limbă, Miţo! De abia ce-am ieşit coniţionat.
— Ah, domnişoară, dac-ai şti cât te iubesc….
— Degeaba, domnule, alta poate să te credă, eu nu.
— O, eşti amabilă să-mi spui cine-i acea “alta”?
— Domnule doctor, e o jumătate de ceas de când m-ai pus să scot limba şi nici nu te-ai uitat la ea.
— Scuzaţi, doamnă….. voiam doar să scriu reţeta în linişte.
Revista FURNICA 1910